Biserica Sf. Alexei din Pohrebea (r-l Dubăsari)

În urmă cu aproximativ un an, am descoperit acest monument trist și, în același timp, unic, care poartă amintirile mai multor epoci simultan! Fiecare vizită către el lasă o impresie profundă atât pe plan extern cât și în interior! 

Articolul este disponibili în limbile Rusă și Engleză

Această biserică are o legendă deosebită – o clădire unică de acest fel! Se știe că singurul fiu al împăratului Rusiei, Nicolae al II-lea Romanov, moștenitorul tronului și dinastiei, Țesarevici Alexei suferea de hemofilie – o boală incurabilă pe acele vremuri și care nu se vindeca definitiv nici astăzi. Viața sa era în pericol permanent, iar continuarea ulterioară a dinastiei sub mare întrebare!

Алексей Н. Романов
Prinț-ul Alexei Nicolaevici Romanov – moștenitorul dinastiei Imperiale

Grigory Efimovici Rasputin a apărut în viața familiei regale, cu un an mai târziu după nașterea moștenitorului. În una dintre sângerările îndelungate cauzate de boală, când sângele nu se oprea timp de câteva zile, iar toți cei mai iluștri medici ai vremii nu-l puteau ajuta, Rasputin a reușit să oprească sângerarea prin rugăciune și să-i atenueze foarte considerabil starea! Cînd se întâmplau următoarele sângerări, tot Rasputin era acela, care-l ajuta pe Alexei, uneori chiar și prin intermediul unei discuții telefonice. Din acel moment, Rasputin a câștigat o influență enormă asupra familiei Țarului.

Распутин, Императрица, Алексей и две его сестры
Membrii familiei Regale împreună cu Rasputin

Cu toate acestea, boala era departe de a fi învinsă. Rasputin i-a explicat cu sinceritate Țarului că face totul ce-i stă în puteri și „atât timp cât va trăi el (Rasputin), va trăi și dinastia”. Dar Aleksey Nikolayevich poate fi recuperat definitiv dacă se vor constru 12 biserici (în corespundere cu numărul apostolilor) pe granițele de Vest ale Imperiului. Rasputin a descris personal locațiile pentru fiecare biserică din această rețea. Conform Planului de Sus, al cărui coordonator era Rasputin, simultan cu recuperarea moștenitorului, aceste 12 biserici, formând un scut nevăzut al rugăciunii, urmau să oprească și războiul care se cocea în Vest, și al cărui sufare se simțea deja bine la începutul secolului.

Conform legendei, a început construcția a șapte astfel de biserici. În Pogreba (la vremea aceea satul Pogreby) – se află singura dintre ele care a fost complet finalizată.

Свято-Алексеевская Церковь в с. Погребя 2020
Biserica Sf. Alexei din s. Pohrebea (Republica Moldova, r-l Dubăsari)

Acum cîteva date mai exacte. S-a stabilit că Biserica din s. Pohrebî, regiunea Tiraspol, provincia Kherson, a fost construită cu adevărat la ordinul lui Nicolae al II-lea, și din fondurile personale ale Familiei Imperiale. Construcția s-a desfășurat în perioada 1908-1912 – foarte rapid pentru acea perioadă, și cu atât mai mult pentru zilele noastre! S-au cheltuit 30.000 de ruble. Suma astronomică pentru acea epocă!

Pentru construcție au fost utilizate materiale locale. Proiectul Bisericii Sf. Alexei este unic nu numai pentru Moldova, ci și pentru întreaga regiune! Practic nu s-au mai păstrat biserici, a căror fațadă să fie decorată cu cruce diagonală a Sfîntului Andrei. Slujbele divine în Biserica Sf. Alexei s-au petrecut până în 1944.

În al doilea război mondial, obiectivul, fiind o înălțime dominantă a fost puternic atacat în perioadele confruntărilor armate, atât în ​​timpul luptelor din 1941, cât și a celor din 1944. În timpul administrației românești din 1941-1944, Biserica a suferit o reparație. Conform spuselor contemporanilor, Biserica Sf. Alexei a fost reparată complet în această perioadă, deși era avariată foarte puțin. Dar, din păcate, nu au fost găsite dovezi documentare despre aceste lucrări, care să reflecte și aspectul acesteia.

"Кошницкая Бутылка" - термин военных лет 1944
„Plațdarmul de la Coșnița”

Dacă să ne uităm pe hartă, în acest loc Nistrul face o buclă puternică, fiind blocat de malul Drept, care în relief este mult mai înalt decât cel Stâng. În termeni militare – așa-numitul „Plațdarm de la Coșnița”. Punct strategic – acesta a fost cel mai bun loc pentru Armata Roșie, ca să lanseze o ofensivă spre Chișinău. Trupele germano-române înțelegeau bine acest lucru, organizând aici o defensivă foarte puternică! De două ori forțele Armatei Roșii, cu prețul unor pierderi uriașe, au câștigat și au încercat să rețină acest cap de pod și de două ori Wehrmacht-ul i-a aruncat de aici. Biserica, ca singura înălțime dominantă de pe malul stâng, era atacată permanent de pe malul Drept, astfel încât rușii să nu poată corecta focul de artilerie de pe ea. Aici s-au purtat bătălii extrem de sângeroase, până în momentul în care declanșarea operațiunii Iași-Chișinău nu i-a obligat pe naziști să se retragă complet către Carpați.

De atunci, Biserica noastră așa și stă ciuruită de gloanțe și obuze… și starea ei continuă doar să se înrăutățească în fiecare an. Nu au existat încercări practice de restaurare a acestuia, atât în ​​vremurile sovietice, cât și în zilele noastre. Toate eforturile rămân, din păcate deocamdată, doar pe hârtie și în planul emoțiilor.

Până în prezent, au fost elaborate două proiecte conceptuale de reconstrucție – autorii Vasile Eremciuc și Andrei Prodan, fiecare având cel puțin două versiuni arhitectonice ale modului în care ar putea arăta biserica. Forma cupolei și a turnurilor a fost restaurată conform poveștilor verbale și reeșind din proporțiile edificiului. Cu regret, în tot acest răstimp, nu s-au găsit fotografii exacte sau schițe ale biserici în starea ei normală.

Administrațiile centrale, raionale, locale și bisericești sunt în conflict permanent cu privire la cine și pe cheltuiala căruia va restaura Biserica și pe al cui balanțe va continua ea să fie. Au fost alocați bani serioși, inclusiv de la Bugetul de Stat, dar lucrarările nu au fost niciodată demarate. Din câte cunosc, Biserica nici măcar nu se află în Registrul Monumentelor Naționale.

Astfel, în forma sa actuală, Biserica Sf. Alexei le povestește vizitatorilor săi despre mai multe epoci:

  1. Prin apariția sa, despre declinul Imperiului Rus și încercările lui Rasputin de a salva situația prin influența sa asupra Familiei Regale,
  2. Despre cruzimea celui de-al Doilea Război Mondial,
  3. Despre indiferența timpurilor sovietice
  4. Frustrările și impotența democrației moderne de a realiza proiecte de anvergură…

Ceea ce putem vedea astăzi continuă să mai stea în picioare doar datorită onestității tehnologiilor vechi și abilității constructorilor săi, ale căror nume, din păcate, s-au scufundat în uitare. Se pare că noi, cei care trăim astăzi, suntem ultima generație care încă putem salva această perlă pentru istorie și pentru urmașii noștri!

Cel mai simplu lucru, care-l poți face după ce citești acest articol – este să-i facți o distribuire! Cu cât mai multă atenție v-om reuși să atragem la problema acestui monument – cu atât mai probabil că subiectul se va mișca din loc…

Și desigur, să-l onorezi și cu o vizită! Traseul este 100% asfaltat și nu necesită traversarea posturilor transnistrene.

Te asigur, vei afla lucruri noi despre propria persoană! 

Alexandru V. Sainsus,
s. Pohrebea, mai 2020  

 

Acest articol este scris inițial în Rusă și oferă un rezumat al celor ce am reușită să aflu despre aceasta în ultimii ani. El a fost tradus în Engleză și Română, în speranța că această poveste va ajunge la un public cât mai larg și va găsi persoane cointeresate în a-i influența soarta. Dacă printre moștenirile familiei tale există cumva fotografii ale unei biserici similare, sau undeva în arhivele de Stat sau militare (din vremea Imperiului, URSS sau a Administrației Române), ai văzut careva referințe, desene, fotografii, devize legate de acest lăcaș… te rog să mă contactezi neapărat. Acestea vor fi publicate și raportate tuturor părților interesate.

CopyFreee! Orice distribuiri, publicații sunt binevenite! Pentru indicarea sau omiterea sursei, ruperea contextului, menținerea sau denaturarea sensurilor – sunteți responsabil (ă).

Link-uri și publicații la subiect, descoperite de mine (în ordinea cronologică a publicării):

Sobor.md – pagina Asociației Obștești „Memoria Generațiilor” – ultima publicație pe site din 2014 

Patrimoniul cultural Biserica din s.Pohrebea – februari 2016

Restaurarea bisericii din Pohrebea, la distanță de 40 de milioane de lei. Cum va arăta bijuteria arhitecturală din Dubăsari – #diez.md februarie 2017 год

Эпоха Романовых в Молдове: храм в селе Похребя – живое воплощение легенды – Sputnik.md – iunie 2018

СВЯТО-АЛЕКСИЕВСКАЯ ЦЕРКОВЬ В СЕЛЕ ПОХРЕБЯ — УНИКАЛЬНЫЙ ХРАМ, СВЯЗАННЫЙ С ИСТОРИЕЙ СЕМЬИ РОМАНОВЫХ  – Locals.md 2019 год 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Лимит времени истёк. Пожалуйста, перезагрузите CAPTCHA.